clip_image0013.jpg(Re)introducerea premierii denunţătorilor (către fisc) nu constituie o problemă simplă. Dincolo de argumentele de natură fiscală şi de raţiunile bugetare, sunt extrem de importante opiniile sociologilor, juriştilor, istoricilor etc. care pot veni cu interesante teme de meditaţie înaintea adoptării unei măsuri de acest tip. 

Este fapt ştiut, că activitatea organelor fiscale devine mult mai eficientă (fraude importante fiind scoase la lumină), dacă se bazează pe informaţiile venite prompt din mediile evazioniste. Dealtminteri, în unele state occidentale, cei ce furnizează date care pot conduce la încasarea unor venituri suplimentare la bugetele publice sunt recompensaţi corespunzător, mergându-se până la procente importante din valoarea sustragerilor recuperate – impozite, taxe, majorări, confiscări etc. Autoritatea publică autohtonă, conştientă de latura benefică a sistemului în cauză, a făcut un prim pas, punând la dispoziţia cetăţenilor o linie telefonică directă la care pot apela (în mod gratuit), pentru a face cunoscute anumite nereguli din sfera de activitate fiscală şi vamală. Cu ceva mai mult timp înainte s-a vorbit de intenţia de modificare a legislaţiei privind acordarea stimulentelor, astfel încât de pe urma sumelor sau bunurilor confiscate de aparatul financiar al statului, să beneficieze, în afară de inspectorii care fac anumite “capturi”, şi persoanele care contribuie, prin informaţiile furnizate, la descoperirile respective. În SUA, acest sistem funcţionează demult; persoanele care furnizează informaţii, după cercetările specifice şi valorificarea bunurilor confiscate, primesc de la administraţia vamală 25 % din valoarea prejudiciilor recuperate, dar nu mai mult de 250.000 USD. În România, din perspectiva mai sus sugerată, s-a realizat doar reglementarea stimulării aparatului fiscal, proporţional cu mărimea “prăzii”. Premierea denunţătorilor nu este legalizată, deşi au existat anumite iniţiative iar în anii interbelici această practică era una curentă. Redăm în continuare, modul cum era reglementată premierea denunţătorilor şi constatatorilor de evaziune fiscală de vechiul Cod de procedură fiscală (Legea 269/1942).  

Art. 133 – Denunţătorii şi constatatorii din proprie iniţiativă, de evaziune de impozite, taxe şi contribuţiuni, comise prin nerespectarea obligaţiunilor prevăzute de legile fiscale au dreptul la prime (…). Este denunţător, în sensul alineatului precedent, persoana care va denunţa în scris şi sub semnătură proprie existenţa şi elementele necesare identificării evaziunii şi căreia nu-i incumbă prin natura funcţiei sale obligaţiunea de a o constata. Este constatator din proprie iniţiativă funcţionarul îndreptăţit prin funcţia ce deţine, sau pe baza delegaţiei obţinute, să încheie procese-verbale de contravenţie, care, din proprie iniţiativă şi fără a fi sesizat prin denunţ scris, prin comunicări scrise sau prin ordin ierarhic, scris sau verbal, a dresat procesul verbal de contravenţie, preliminar sau definitiv, prin care se constată sau se sancţionează evaziunea.  Funcţionarul necompetent să dreseze procesul verbal de contravenţie, care anunţă în scris existenţa evaziunii identificată de el, fără a fi sesizat de modul prevăzut la alineatul precedent, este denunţător. Art. 134 – Denunţătorul sau constatatorul din proprie iniţiativă al unei evaziuni şi organele Statului care au contribuit la stabilirea şi desăvârşirea drepturilor Statului rezultând din evaziunea respectivă, au dreptul la o primă egală cu 25 % din amenda stabilită (…).  Prima se va suporta din amenda prevăzută în actul de contravenţie rămas definitiv, după încasare (…). Art. 135 – Din sumele primite în contul debitelor din amenzi, administratorul financiar, pe propria sa răspundere, va defalca şi repartiza (…) sumele corespunzătoare dreptului de primă, iar restul se va vărsa Casei de Credit, Economie şi Ajutor a funcţionarilor Ministerului Finanţelor, constituind un fond din care Casa va achiziţiona, sau închiria, sau construi sanatorii, sau case de odihnă, terenuri de recreaţie, pentru folosul funcţionarilor din serviciile centrale şi exterioare ale Ministerului Finanţelor (…). Din valoarea fiecărei recipise de consemnare, se va elibera 50 % denunţătorului sau constatatorului din proprie iniţiativă, 10 % la dispoziţia Casei de Credit, Economie şi Ajutor a funcţionarilor Ministerului Finanţelor, pentrui constituirea unui fond destinat ajutoarelor de boală individuale, iar 40 % se va consemna pe seama şi la dispoziţia direcţiunii de venituri respective, formând un fond comun care va fi distribuit jumătate organelor din serviciile exterioare ale Ministerului Finanţelor, iar jumătate organelor din centrala Ministerului Finanţelor – direcţia respectivă – Corpului de Inspecţie şi Control şi organelor Gărzii financiare (…). Sumele repartizate funcţionarilor conform prevederilor acestui articol nu sunt impozabile şi nu vor intra în calculul plafonului sumelor ce pot fi încasate de funcţionarii publici.

 Către zilele noastre, nu o dată, s-au făcut auzite voci care susţineau că se impune a ţine seama atât de problemele societăţii româneşti, ale mediului de afaceri, precum şi de tradiţia interbelică şi experienţa internaţională, şi că persoanele care contribuie, prin informaţiile furnizate, la descoperiri evazioniste de anvergură trebuie recompensate din fondurile atrase la bugetul de stat.  În ce ne priveşte, apreciem că (re)introducerea premierii denunţătorilor (către fisc) nu constituie o problemă simplă. Dincolo de argumentele de natură fiscală şi de raţiunile bugetare, sunt extrem de importante opiniile sociologilor, juriştilor, istoricilor etc. care pot veni cu interesante teme de meditaţie înaintea adoptării unei măsuri de acest tip.  


0 comentarii la “Premierea denunţătorului fiscal”
Comentariul tau