Aşa cum probabil se cunoaşte, bugetul este un instrument care, pentru fiecare exerciţiu financiar, prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile publice la nivelul unui stat sau al unei comunităţi. 

Stabilirea şi executarea bugetului presupun respectarea unor norme riguroase bazate pe binecunoscute principii care privesc: unitatea şi universalitatea bugetară, exactitatea şi anualitatea, echilibrul, specializarea şi transparenţa execuţiei bugetare.

Respectarea acestor principii presupune că nu se colectează venituri şi nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate într-o linie din buget, apoi nu se poate angaja sau ordonanţa nici o cheltuială în plus faţă de creditele autorizate, iar nici o alocaţie nu poate fi înregistrată în buget dacă nu corespunde unei cheltuieli considerate necesară.

Referindu-ne la bugetul comunitar, prin prisma aplicării principiului echilibrului, subliniem că dobânzile generate de fondurile prprii ale UE se înregistrează în buget ca venituri diverse. Obligatoriu, veniturile prevăzute pentru anul bugetar trebuie să fie egale cu plăţile alocate pentru acelaşi an. Recurgerea la împrumuturi pentru acoperirea unui eventual deficit bugetar nu este compatibilă cu sistemul resurselor proprii şi nu este deci autorizată. Soldul fiecărui exerciţiu financiar se înscrie în bugetul exerciţiului următor ca venit, în cazul unui excedent, sau ca alocaţie pentru plată, în cazul unui deficit.

În privinţa execuţiei bugetare la nivelul fiecărui stat membru al UE, aplicarea principiului echilibrului comportă cu totul alte conotaţii. Astfel, bugetele consolidate în cauză se admit a fi programate şi executate cu deficit, dar fără a trece de un prag impus de 3% din PIB. Evident, sursele de acoperire trebuie să fie absolut legale şi, pe cât posibil, neinflaţioniste.

Trebuie să spunem că, uneori, restricţia “de plafon” intră în contradicţie cu interesele naţionale. Contributorii semnificativi – Germania, Franţa, Italia – au ridicat deja unele probleme în această direcţie. Astfel, Germania şi-a intensificat eforturile pentru a obţine eliminarea din calculul deficitului bugetar a contribuţiei financiare destinată bugetului comunitar (cifrată la cca. 10 mld. euro), arătând că pe această cale reducerea ar fi de 0,5%. Menţionăm că sistemul bugetar nemţesc s-a aflat “în păcat” trei ani la rând, depăşind respectivul prag de deficit.

Deşi şi alte state întâmpină dificultăţi în încadrarea în limitele zonei euro, susţinând propunerea Germaniei, Comisia Europeană se opune (încă) operării unor modificări în planul restricţiilor arătate.

 

 


0 comentarii la “Balansul bugetului comunitar”
Comentariul tau