Orice fisură existentă în caracterul unui salariat al companiei dumneavoastră, în modul său de comportare, în educaţia sa, înseamnă tot atîtea şanse de reuşita pentru un spion care v-a luat afacerea în vizor.  

 

Se cunoaşte că succesul unei afaceri în economia de piaţă nu este dat doar de cantitatea şi calitatea produselor ori serviciilor puse la dispoziţia clientului, ci şi de faptul dacă managerii sunt la current cu ultimele realizări ale concurenţei. 

Pentru aceasta, nu sunt rare cazurile în care se recurge la activităţile care au foarte multe în comun cu preocupările şi practicile serviciilor de informaţii:

● Folosirea anumitor informaţii apărute în presă, în revistele de specialitate, în comunicările făcute de oamenii de ştiinţă cu ocazia unor conferinţe sau congrese cu caracter ştiinţific, a unor materiale prezentate la expoziţii sau târguri internaţionale;

● Strecurarea spionilor în obiective industriale şi ştiinţifice sub diferite acoperiri;

● Divulgarea, cu bună ştiinţă, de către diferite persoane, în schimbul obţinerii unor avantaje materiale, a unor promisiuni ori ca urmare a unui santaj, din spirit de razbunare etc.;

● Exploatarea anumitor trăsături negative de caracter ale unor salariaţi;

● Divulgarea, fără voie, a unor date cu caracter secret de către un angajat al unei întreprinderi;

● Folosirea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane în scopuri de spionaj economic (comercial).

Dacă afacerea d-voastră (având o anumită anvergură) interesează în mod deosebit concurenţa, puteţi să vă gîndiţi că sunteţi supus mijloacelor şi tehnicilor de mai sus (după Păcurariu & Constantin) dacă vă confruntaţi cu următoarele:

● Scăderea bruscă, fără motiv aparent, a cifrei de vânzare a unuia sau mai multor produse, pe piată.

● Apariţia concomitent pe piaţă a unui produs asemănător cu al dv.

● O campanie publicitară precedă şi o acoperă pe aceea pe care tocmai declanşaţi dv.

● Vestea apariţiei noului dv. model este comentată pe larg cu amănunte şi duce la nevinderea vechiului model aflat încă în stoc.

● S-a scris despre aceste produse în presă mai mult decît s-ar fi putut scrie în mod normal.

● Unul dintre angajaţii dv. vă părăseşte pentru a merge la concurent.

● Vi se cer mai mult ca de obicei, şi din multe părţi, fără motive aparente, prospecte, precizări cu privire la noul produs proiectat să apară.

● Primiţi vizite neobişnuite din partea unor „anchetatori”, specialişti şi ziarişti straini.

● Vi s-au făcut oferte de reprezentare în regiuni considerate „dificile”.

● Firme străine încep să vă ceară date în plus despre apariţia noului produs şi, după cum afirmă, ar dori să-i cumpere licenţa.

● În întreprindere s-a produs un furt cu sau fără efracţie care vi se pare curios, neobişnuit, dificil de explicat.

Întrebările pe care trebuie să şi le pună salariaţii d-voastră, şi la care trebuie să aibă şi cele mai adecvate răspunsuri, în ideea că se acţionează pentru realizarea unei anumite autoprotecţii contrainformative, se regăsesc mai jos.

A – Întrebări principale

● Câte persoane au cunoştinţă de informaţiile mele confidenţiale?

● Au toate aceste persoane realmente nevoie să ştie?

● Numele celor cărora li s-au dat copii sunt cunoscute ?

● Au fost luate toate măsurile de securizare a sistemelor informatice ?

● Maculatura folosită la întocmirea unei documentaţii a fost bine tocată ?

● Au fost expediate copii în afara companiei (unui subantrepenor, de exemplu) ?

● Cum este asigurată păstrarea secretelor de cei care le primesc ?

 

B – Întrebări secundare

● Cine este secretara mea ? În cite exemplare listează anumite documente ?

● Ce-ar putea afla un „curios” dacă ar intra în biroul meu ?

● Cum este asigurat fişetul în care sunt documentele ? A fost uitat vreodată deschis ?

● Dosarele confidenţiale sunt în siguranţă?

● Secretara asigură securitatea documentelor n fişetul ei ? Hârtiile din coşul de gunoi unde le aruncă ?

● Cine sunt vizitatorii ? Unde aşteaptă să fie primiţi ? Au acces în alte birouri ?

 

*

*          *

 

Dacă în medicină este mai facil a preveni decât a trata, în mod similar, şi în managementul companiilor, pot fi evitate hemoragiile de date ce constituie secrete de firmă, printr-o corectă tratare a problematicii cuprinsă în paletele contrainformative.

În atari condiţii, dacă totuşi respectiva hemoragie se face simţită, aproape sigur, aceasta nu se datorează unor motive imputabile salariaţilor.  


0 comentarii la “Spionarea afacerilor firmei”
Comentariul tau