La nivelulul anului trecut, în alcătuirea bugetului consolidat al României intrau 3.227 de bugete locale, care au încasat venituri de 43,5 miliarde lei şi au efectuat plăţi de 42 miliarde lei. Ponderea cheltuielilor salariale întrece în cazul oricărui dintre aceste bugete nivelul de ¾. Numărul personalului salarizat din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor Capitalei depăşea 700.000 persoane (în nov. 2009, cf. N.Fdm./OUG 63/2010). Aproximativ 70% din personalul din administraţia publică locală activează în învăţămînt, sănătate şi asistenţă socială. Cheltuielile de personal din respectivele domenii sînt acoperite preponderent prin transferuri de la bugetul de stat. Cheltuielile cu personalul din celelalte domenii de activitate din administraţia locală (circa 203.000 posturi) sînt asigurate din veniturile proprii ale bugetelor locale şi fondurile de echilibrare, precum şi din veniturile proprii ale instituţiilor publice de interes local. Cele mai mari efective de personal se regăsesc în primării şi consilii judeţene, cultură, dezvoltare publică (administrarea domeniului public, locuinţe, pieţe, iluminat public) şi poliţia comunitară.

Cînd a decis modificarea şi completarea Legii 273/2006 privind finanţele publice locale (prin OUG 63/2010), Executivul a avut în vedere diferenţele apreciabile în privinţa numărului de personal din colectivităţi locale de dimensiuni similare, în condiţiile în care atribuţiile conferite prin lege erau identice. Astfel, existau comune cu populaţia între 1.500 şi 3.000 de locuitori cu 10 posturi salarizate, iar altele cu peste 60. De asemenea, în categoria oraşelor cu populaţia între 10.000 şi 20.000 de locuitori puteau fi întîlnite cazuri cu 50 de posturi şi altele cu peste 300. Între municipiile cu peste 200.000 de locuitori existau administraţii locale cu circa 800 de posturi şi altele cu peste 1.800. În municipiul Bucureşti, unele sectoare aveau pînă în 850 de salariaţi, iar altele peste 1.500. Eliminarea discrepanţelor de acest fel pare posibilă acum prin aplicarea Procedurii de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, redată într-o anexă a OUG 63/2010. Însă, modificarea Legii 273/2006 vizează şi alte aspecte. Nu putem să nu remarcăm diminuarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, care de la 1 ianuarie 2011 scad de la 47% la 44% pentru municipii, oraşe şi comune, de la 13% la 12% pentru judeţe, de la 22% la 21% pentru echilibrarea bugetelor locale. În Capitală, cotele defalcate se reduc de la 47,5% la 44,5% pentru municipiul Bucureşti, de la 23,5% la 22,5% pentru sectoare şi de la 11% la 10% pentru echilibrare. În privinţa creşterii disciplinei bugetare se urmăreşte ca toate bugetele unităţile administrativ-teritoriale să fie structurate în două secţiuni – de funcţionare şi de dezvoltare. Fiecare din cele două secţiuni trebuie să aibă venituri special afectate, în funcţie de destinaţia lor. Dezideratul prevenirii supraestimării veniturilor reclamă includerea măsurii ca, atunci cînd gradul de colectare a veniturilor proprii este mai mic decît 97% în vreunul din ultimii doi ani bugetari, veniturile pentru anul curent să fie aprobate la nivelul încasărilor din anul precedent. Pe de altă parte, veniturile din valorificarea bunurilor din domeniul privat sau din donaţii şi sponsorizări se vor cuprinde în buget doar după încasare. Faptul că bugetele locale au încheiat anul 2009 cu plăţi restante (datorii neachitate la termenul scadent) în valoare de 1,7 miliarde lei, din care 1,34 miliarde lei către operatori economici, a presupus şi includerea unor măsuri de asigurare a achitării plăţilor restante. De aceea, bugetul anual va cuprinde în mod distinct credite bugetare pentru achitarea plăţilor restante din anul anterior. Apoi, nu pot fi făcute angajamente bugetare noi dacă nu sînt plătite restanţele de la titlul de cheltuieli respectiv. Excepţia priveşte unităţile administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau insolvenţă, precum şi împrumuturile pentru prefinanţarea şi cofinanţarea proiectelor europene. In privinţa controlului datoriei publice locale a fost instituită interdicţia autorizării de noi împrumuturi pentru autorităţile locale care înregistrează arierate sau acumulare de noi arierate în ultimul an financiar. Autorizarea noilor împrumuturi este condiţionată de existenţa unui excedent al secţiunii de funcţionare. Din perspectiva monitorizării şi controlului finanţelor locale, observăm că toate bugetele unităţilor administrativ-teritoriale urmează a fi comunicate Ministerului Administraţiei şi Internelor în vederea publicării pe portalul Internet al acestuia. Astfel, vor putea fi vizualizate pe site proiectele bugetelor, bugetele aprobate, situaţiile trimestriale, situaţiile anuale, datoria publică şi programul de investiţii locale.


0 comentarii la “Redisciplinarea sistemului financiar local”

Comentariile nu sunt permise.