Potrivit normelor juridice existente, toate operațiunile economico-financiare ale instituțiilor administrației publice locale trebuie supuse auditului public intern (API). Numai că acest tip de audit, cînd este vorba despre unitățile administrativ teritoriale comunale, conform unor date recente ale MFP, comportă numeroase deficiențe. Cel mai adesea se susține că nu există posibilități reale de atragere și angajare a unor auditori bine pregățiți profesional, iar costurile aferente, raportate la complexitatea activității entităților, nu justifică înființarea unui compartiment de API. Așa se face că, la nivelul comunelor, funcția de audit intern este operațională doar în proporție de pînă în 50%. Atingerea nivelului respectiv a presupus, pe scara relativ largă, recurgerea la externalizare pe bază de contract de prestări servicii și încheierea de contracte de muncă cu durată parțială. Despre o eficiență în acest plan este dificil de vorbit, dacă luăm în considerare cele consemnate în rapoartele recente ale Instituției Supreme de Audit (http://www.curteadeconturi.ro/sites/ccr/RO/Publicatii/Documente%20publice/RAPORT_evaluare_API_EXTERNALIZARE.pdf). Cel mai adesea se reține că API nu identifică nereguli și disfuncționalități și nu face referiri precise cu privire la eșantioanele analizate și documentele examinate, recomandările au un caracter general, de cele mai multe ori fiind formulate fără să se fi constatat abateri a căror remediere să necesite astfel de recomandări. În cazurile în care totuși sînt constatate abateri, nu se consemnează cauzele și consecințele acestora. Destul de numeroase sînt situațiile în care rapoartele de audit intern întocmite la mai mulți ordonatori principali de credite sînt identice ca formă de prezentare, conțin aceleași constatări și au recomandări ”la indigo” (de ordin general) care nu sînt susținute prin constatări. Acestea, dar și alte motive, au făcut ca MFP să se orienteze către soluția cooperării la nivelul grupurilor de entităţi publice avînd dimensiuni reduse (de tip ”comună”). Respectiva soluție ar urma să asigure în cadrul unui sector de județ (cca. 10 comune) desfășurarea activităţii de audit intern, în conformitate cu hotărîrile consiliilor locale, termenii şi condiţiile cooperării fiind stabilite într-un acord de cooperare. Evident, gruparea ar trebui realizată pe zone geografice sau pe principalele căi de comunicaţie, în jurul unei primării organizatoare de compartiment API sau structură asociativă cu acest rol, prin cooptarea unui număr adecvat de auditori interni. Recentul proiect de act normativ în această direcție (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFNC375617.pdf) vizează o monitorizare mai riguroasă a folosirii banului public, asigurarea condiţiilor de accesare de fonduri europene în mediul rural, dar și îmbunătăţirea calităţii activităţii de colectare a veniturilor şi creşterea eficienţei utilizării acestora la acest nivel. Odată adoptat acest proiect, se impune demararea asocierii (pe baza liberului consimţămînt) în cadrul unui parteneriat privind două sau mai multe entităţi publice locale, care constituie împreună un compartiment de API. Responsabilitatea acestuia constă în planificarea şi realizarea de misiuni de audit intern pentru toate entităţile membre ale acordului de cooperare. Structura asociativă va îndeplini rolul de organizator, iar entităţile publice locale pe cel de parteneri. Responsabilitatea organizării şi asigurării cadrului necesar desfăşurării API pentru entităţile publice locale membre ale acordului de cooperare revine conducătorului entității organizatoare, la nivelul căreia se constituie compartimentul de API în conformitate cu deciziile partenerilor semnatari. Elementele reglementate de acord trebuie să fie, cel puțin, următoarele: gruparea entităţilor publice, drepturilor şi obligaţiilor acestora; problemele legate de sediu şi dotare, modul de selectare şi încadrare a personalului, precum şi modul de realizare a procedurilor de supraveghere a aplicării cadrului normativ şi de asigurare a asistenţei juridice. Compartimentul API va avea faţă de organizator o subordonare administrativă, iar faţă de membrii acordului de cooperare răspunde în legătură cu planificarea şi realizarea misiunilor specifice. Orice primărie-partener poate propune tematici de misiuni API, iar pe de altă parte asigură condiţiile pentru desfăşurarea activităţii auditorilor interni, accesul la documente etc. Odată beneficiind de acest tip de servicii, apar și obligaţii financiare referitoare la plata prestaţiilor legate de organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern. În acest sens, Normele privind sistemul de cooperare (…), deocamdată în proiect, se referă și la cheltuielile generate de organizarea şi funcţionarea compartimentului API. Acestea se stabilesc sub forma unui ”cost mediu zilnic/auditor” de către entităţile publice membre, specificat în mod direct în acordul de cooperare, fiind suportate de acestea, după efectuarea prestaţiei. În legătură cu cele prezentate aici, rolul MFP rămîne unul important, nefiind vorba de libertăți foarte extinse în materie. Astfel, acesta, prin intermediul UCAAPI (Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern), va coordona noul sistem cooperativ de API, urmînd să asigure îndrumarea necesară pentru încheierea acordurilor și să sprijine partenerii locali în procesul de recrutare şi pregătire profesională a auditorilor. Apoi, tot UCAAPI este organismul care va evalua modul de exercitare a API la nivelul comunei organizatoare, rezultatele urmînd a fi cuprinse în Raportul anual al activităţii de audit intern.


0 comentarii la “Reforma auditului și sectorizarea județelor”

Comentariile nu sunt permise.